Un bărbat, o fată, o insulă pustie - vol. 6
Un bărbat, o fată, o insulă pustie - vol. 6
de Uirebit
Fiecare
volum al romanului „Un bărbat, o fată, o insulă pustie” este „altfel”, iar
volumul VI nu face excepție. Pur și simplu nu vrei să lași din mână această
carte. Pentru că te face curios. Da, te face curios încă de la finalul volumul
V, care anunță orice, numai o viață în roz nu. Totuși, mare este uimirea
cititorului când lucrurile au, din nou, două fețe. Într-un fel am găsit ceea ce
mă așteptam să găsesc în acest volum, însă pe de altă parte iarăși am rămas
plăcut și dureros surprinsă.
Dacă
volumul precedent a fost înțesat de emoții profunde, cel actual este impregnat
cu trăiri interioare intense și stări de spirit variate, duse la extrem. Fericirea
pură zvâcnește, transformându-se într-o pasiune tulburătoare, care mai apoi
lasă cuminte și tăcută locul unei indiferențe covârșitoare. Furia răbufnește neînfrânată,
luând proporții pantagruelice, doar ca să fie retezată brusc de un declic plin
de semnificații. Protagoniștii, Tiberiu și Tabita, par a fi, deseori, niște
păpuși de cârpă incapabile să evadeze de pe scena crudului regizor numit
soartă.
Ironia
și umorul sunt folosite și de această dată cu pricepere, dând viață și culoare
unei cărți care dincolo de toate ne reamintește cum să fim oameni. Într-un fel,
această lectură pare că ne obligă să simțim, să gândim, să ne aducem aminte de
lucruri pe care le-am uitat, sau poate chiar de noi înșine. Bunătatea, cruzimea,
iubirea, ura, blândețea și răutatea se revarsă din preaplinul sufletelor unor
personaje bântuite de fantome ale trecutului, de neajunsurile vieții, ori de
patimi străvechi.
Recomand
cu drag această carte oricui dorește să redescopere natura umană într-o formă
stilizată, tranșantă și, bineînțeles, complexă, așa cum este viața.

Comments